VERSAILLES
Chiar daca ordinea cu care incep descrierea unei vizite la Versailles pare nefireasca, recomand tuturor celor care ajung aici intr-o zi aglomerata, sa treaca pe langa coada masiva de la intrarea in castel si sa inceapa vizita cu Micul Trianon si Domeniul Marie Antoinette.
Chiar si pentru cei grabiti, vizitarea complexului Versailles ocupa o zi intreaga, de aceea recomand ca sosirea la obiectiv sa se faca cel tarziu la ora 10.00.
Accesul se face cu RER-ul C, pana la statia Versailles–Château, drumul dureaza aproximativ 30 de minute de la statia Invalides. Atentie, pentru cei care nu au un abonament pe zonele I-V, Versailles-ul este in zona a IV-a, trebuie sa achizitionati un bilet corespunzator. Controlul biletelor se face si pe peronul de sosire.
La iesirea din gara mergeti spre dreapta, apoi la prima intersectie o luati la stanga si vedeti palatul.
Daca la intrarea in palat este coada, va recomand sa vizitati intai gradinile, Grand Trianon, Le Petit Trianon si Domeniul Marie-Antoinette. Incepand din anul 2014, intrarea in gradini se plateste separat, chiar daca aveti Paris Pass, taxa este de 9 Euro. In spatele palatului, gasiti de inchiriat masinute electrice, sau mai avantajos, puteti lua un "trenulet" care sa va duca pana la Grand Trianon sau la Petit Trianon.
LE PETIT TRIANON
La palat se poate ajunge pe jos (la capatul bazinului Grand Canal, langa Braseria "La Flotille" incepe o alee care duce pana la Grand Trianon) admirand o parte din gradini (urmand ca la intoarcere sa vizitati restul) sau cu trenuletul care pleaca de langa Versailles (de pe esplanada dinspre gradini). Nu recomand sa vizitati palatul in timpul alocat plimbarii cu masinuta electrica, deoarece sunteti taxati la ora.
De la Grand Trianon, pe o alee care porneste din rondul din fata, sau, mai bine prin gradina din dreapta palatului, se ajunge imediat la Micul Trianon (fost model de inspiratie pentru castelul Cantacuzinilor de la Floresti-Prahova). Constructia sa a fost inceputa in 1762 si finalizata in 1768, de catre Ange-Jacques Gabriel - partea de arhitectura si Honore Guibert - decoratiunile, la ordinul regelui Ludovic al XV-lea pentru metresa sa, Madame de Pompadour. Aceasta a murit inainte de finalizarea constructiei, astfel castelul revenine succesoarei ei, Madame du Barry. După moartea regelui, in 1774, tânărul rege de 20 de ani Ludovic al XVI-lea, a dăruit castelul soției sale, reginei de 19 ani, Marie Antoinette care il reamenajeaza, construind alaturi si Domeniul care-i poarta numele. In timpul Imperiului, a fost renovat pentru Pauline Bonaparte-Borghese, apoi pentru Imparateasa Marie-Louise. Dupa Restauratie, fiul cel mare al regelui Louis-Philippe, Ducele de Orleans impreuna cu sotia sa, au locuit aici.
Amprenta constructia este patrata, cu parter (vizibil numai dupa doua laturi - sud si est ), etajul unu - un etaj "nobil" la care se ajunge pe scara mare, asociat in special cu Marie Antoinette, etajul doi, initial dedicat lui Ludovic al XV-lea, actualmente aminteste de "Doamnele de la Trianon" care si-au pus amprenta asupra castelului si, intre acestea, pe latura de est, se afla 3 camerele, formand un mezanin. Ca si la Grand Trianon, acoperisul este plat si ascuns de o balustrada.
Intrarea pentru vizitatori se face prin coltul cladirii Garzii Elvetiene, se poate vizita Capela, apoi se intra in Camera Garzii.
Camerele care se viziteaza la parter sunt:
- Camera garzii (A), unde puteti admira trasura cu care se plimba fiul Mariei-Antoinette si un tablou din 1765 al viitoarei regine, dansand in curtea castelului Schoenbrunn din Vienna.
- Holul (B), cu scara principala de acces la primul etaj. Balustrada scarii, bogat ornata, este din fier forjat si bronz aurit. Medalioanele ovale de pe balustrada au avut initial monograma lui Ludovic al XV-lea, inlocuita apoi cu literele M si A impletite.
- Camera de biliard (C) a regelui Ludovic al XV-lea unde puteti admira masa de biliard cu postav albastru (reconstruita in anul 2005), un bust al reginei Maria Antoinette realizat de Louis-Simon Boizot in anul 1781 si un tablou Anonim, reprezentand familia regala in jurul delfinilor.
- Camera argintariei (D) unde, in dulapuri mari, erau pastrate serviciile de masa si tacamurile.
- Camera mecanismului (E) panourilor cu oglinzi de la boudoir-ul reginei. De aici, la cererea reginei erau coborate sau ridicate panourile cu oglinzi care acopereau geamurile boudoir-ului de la primul etaj. In timpul Revolutiei Franceze, mecanismul a fost vandut si nu a mai fost recuperat. In 1985 a fost refacut, acum fiind perfect functional.
- Bucataria (F), utilizata doar pentru reincalzirea si decorarea mancarurilor. Nu era utilizata pentru a gatii mancare, pentru ca mirosul sa nu deranjeze locatarii. Puteti admira bolta tavanului, un semineu si o soba de zidarie. Acestea au fost restaurate.
- Magazia de fructe si magazia de zarzavaturi (I, J). Initial, Ludovic al XV-lea a dorit ca aici sa fie instalate mecanismele unor ascensoare care sa deserveasca camerele de luat masa de la primul nivel, pentru a asigura intimitatea locatarilor. In 1770 a fost semnat un contract in acest sens cu Antoin-Joseph Loriot (inginer si inventator francez), dar din cauza costurilor foarte mari, in 1772 proiectul a fost abandonat.
- Tunelul de acces (K) catre Galeria jocurilor de noroc (H). Pe platforma situata dupa primele 7 trepte de la scara principala, se afla o usa care da intr-un tunel prin care se poate ajunge la Galeria de jocuri si apoi afara, pe peluza palatului.
Urcand la primul etaj, putem vizita:
- Anticamera (B) unde putem admira un portret al Mariei-Antoineta pictat de Louise Élisabeth Vigée Le Brun in 1783 si unul pictat de Jean-Baptiste André Gautier-Dagoty in 1775. Tot aici gasim doua busturi, special comandate de catre Marie Antoinette pentru aceasta camera, lui Louis-Simon Boizot, in anul 1777, reprezentand-i pe Ludovic al XVI-lea si pe Iosif al II-lea Imparat Roman, fratele ei.
- Sala mare de mese (C), unde Ludovic al XV-lea a servit pentru prima data masa, in Septembrie 1769. In mijlocul salii se pot observa urmele unei trape care ar fi trebuit sa serveasca proiectului ascensorului pentru servit masa.
- Sala mica de mese (D), transformata pentru o perioada, in timpul Mariei Antoinette, in sala de biliard. Ludovic al XV-lea utiliza aceasta incapere pentru a servi masa in intimitate, cu Madame du Barry.
- Salonul de companie (E), este prima incapere din ceea ce se numeste "Apartamentul Reginei". Se putea intra si direct din holul principal, printr-o anticamera mica. Proiectat initial ca o camera de primire pentru Madame de Pompadour, este transformat de Marie Antoinette intr-un salon de muzica. Ea instaleaza aici in 1790 un fortepian si o harpa. Corpul de iluminat principal "Lanterna", comandat de Marie Antoinette in 1784, a inlocuit vechiul candelabru din timpul lui Ludovic al XV-lea. In timpul Revolutiei a fost demontat spre vanzare, dar, ramas in proprietatea palatului, este montat in 1867 pe holul scarii principale. Abia la renovarea din 2008 a revenit la locul lui. Mobilierul original, livrat in 1769 pentru Madame du Barry era compus din sase fotolii, o canapea, nouasprezece scaune, un paravan mare si un paravan pentru semineu. In timpul Revolutiei s-au raspandit si nu au mai putut fi recuperate. Actualul mobilier dateaza din vreemea lui Napoleon Bonaparte. Picturile de deasupra usilor sunt cele din vremea Mariei Antoinette.
- Boudoirul (F). Initial aici a fost o scara circulara care facea legatura intre parter si apartamentul de la mansarda al regelui Ludovic al XV-lea. Marie Antoinette a transformat incaperea in boudoir. Scara a fost indepartata. A fost montat un sistem ingenios care acoperea cu oglinzi atat fereastra dinspre est cat si usa de iesire pe terasa dinspre nord. Mecanismul este montat in camera inferioara. Mobilierul original, comandat in 1786 consta intr-o canapea, trei fotolii si doua scaune. Acestea, impreuna cu mecanismul oglinzilor au fost pierdute in timpul Revolutiei Franceze. Atunci cand se instaleaza, Ducesa de Orleans aduce in aceasta camera mobilierul comandat de ea in 1810.
- Dormitorul Reginei (G), la fel ca si Boudoir-ul si camera urmatoare, au plafonul mult coborat, pentru a da senzatia de intimitate si pentru a creea spatiul necesar mezaninului cu cele trei camere. Initial, aici se afla cabinetul de lucru al lui Ludovic al XV-lea, apoi a fost transformat in 1772 de Madame du Barry in dormitor. Mobilierul initial al dormitorului a fost inlocuit de Marie Antoinette cu altul, comandat in anul 1787. Acesta este vandut in anul 1793 in timpul Revolutiei, dar cu exceptia patului, este regasit si instalat in locul original. Patul a fost inlocuit cu unul creat in 1780 pentru Castelul din Fontainebleau, revopsit in culorile mobilierului original.
- Dressing-ul (H) este camera urmatoare, care are acces si la scarile care duc la mezanin si la mansarda. Nu are decoratiuni deosebite.
- Camera de baie si toaleta (K,L)sunt doua incaperi mici, situate in mijlocul palatului, urmate apoi de anticamera (J) care facea legatura intre Salonul de Companie si Scarile Principale. In aceasta anticamera a fost montata, la dispozitia Ducelui de Orleans, o scara circulara care face legatura cu apartamentele de la mansarda.
- Scara (I) din ultima incapere, este o scara de serviciu care permite accesul la mezanin si la mansarda.
Deasupra apartamentului Reginei sunt cateva incaperi joase, cu ferestre pe fatada de est a palatului, astfel:
- Camera primei cameriste (C) a Reginei, a fost o simpla anticamera in timpul lui Ludovic al XV-lea, transformata apoi in camera pentru Prima Camerisa a Reginei. Cea mai faimoasa dintre acestea a fost Madame Campan.
- Camera domnisoarei de onoare (B) a avut initial destinatia unui dormitor, cu anticamera, marginit de doua scari de acces. In vremea Mariei Antoinette a fost utilizata de catre Anne d'Arpajon - Comtesse de Noailles si Laure-Auguste de Fitz-James - Princesse de Chimay. In timpul Imperiului a fost atribuita Doamnei de Companie a Paulinei Bonaparte-Borghese, apoi unei servitoare a Ducesei de Orleans.
- Biblioteca Mariei Antoinette (A). Deasupra boudoir-ului, dupa demontarea scarii circulare care urca pana la ultimul etaj, Regina a dorit sa fie amenajata o biblioteca. Au fost instalate dulapuri mari, vopsite in vernil si alb, cu panouri din sarma de alama impletita. De continutul bibliotecii s-a ocupat, intre 1774 si 1792, Nicolas Leger Moutard. Toate cartile erau legate in piele de vitel cu initialele aurite CT - Chateau de Trianon - si o coroana deasupra.
Mansarda a fost initial utilizata ca un apartament al lui Ludovic al XV-lea, format dintr-un dormitor si o anticamera. Era accesibil pe doua scari: scara din coltul de sud-est care porneste de la etajul unu, scara existenta si in zilele noastre si scara circulara din coltul de nord-est, care a fost demontata cu ocazia reamenajarilor dispuse de Marie Antoinette. Camerele adiacente Apartamentului Regelui erau ocupate de primul valet si de Capitanul Garzilor. Restul incaperilor din mansarda erau ocupate de persoanele marcante din suita Regelui. In centrul mansardei erau cateva birouri slab iluminate, mai putin utilizate.
- Anticamera Regelui (A) este prima incapere de langa scara de acces. Semineul si plinta sunt din marmura de Sarrancolin, probabil refolosite de la Palatul Elysee (restituit Regelui dupa moartea Marchizei de Pompadour). Usa incaperii este semirotunda, peretii sunt din lemn, cu decoratii sobre.
- Camera Ludovic al XV-lea (B), amenajata ca un dormitor, cu un pat stil polonez din fag aurit, realizat in 1775 si perdele din damasc rosu cu alb. Pereti sunt din lemn acoperit cu acelasi damasc rosu cu alb. Mobilierul este refacut cu ocazia restaurarilor din 1985. Ludovic al XVI-lea a mostenit acest apartament, nu a facut nici o modificare si nu a dormit niciodata in el, preferand dupa cina sa faca o plimbare pana la Versailles.
- Cabinetul lui Ludovic al XVI-lea (C) a fost amenajat cu ocazia demontarii scarii din coltul de nord-est. Pentru acesta Regele a comandat piesele de mobilier: un dulap decorat cu marmura alba, o masuta si un birou cu furnir din Indii, decorat cu elemente din bronz aurit si o banda din aur. Biroul a fost vandut la Revolutie dar a fost regasit si a fost reinstalat in locatia originala in anul 2002.
- Salonul mic pentru Madame Royale (D) a fost amenajat din dispozitia Mariei Antoinette in jumatate din fostul apartament al Capitanului Garzilor pentru fica ei cea mare Marie Therese a Frantei, numita Madame Royale. In camera cu vedere la Pavilionul Belvedere (vezi mai jos) a fost instalat tabloul "Iluminare Pavilion Belvedere" de Claude-Louis Chatelet care aminteste de petrecerea data de Marie Antoinette in cinstea fratelui ei, Iosif al II-lea cu ocazia vizitei din August 1781.
- Salonul mic pentru Madame Elisabeth (E), sora Regelui Ludovic al XVI-lea, cea care a folosit si Apartamentul Regelui de la Petit Trianon, putand astfel sa o supravegheze indeaproape pe nepoata sa, Marie Therese. Este amenajat in cealalta jumatate a apartamentului Capitanului Garzilor.
- Camera din coltul de nord-vest (F) a fost initial locuita de un membru al suitei regelui Ludovic al XV-lea, de o doamna din suita Mariei Antoinette, apoi de catre Ducesa de Orleans. In timpul Imparatesei Marie-Louise scaunele sunt acoperite cu damasc galben, la fel si peretii. Masuta de cadril provine din camera biliardului iar cea rotunda din fostul hol cu scara circulara transformat in Cabinetul lui Ludovic al XVI-lea.
- Camerele Madame du Barry (G,H). Fiind unele din cele mai bune incaperi de la mansarda, cu vedere la Gradina Franceza, aceastea au fost ocupate initial de Madame du Barry, pana cand Ludovic al XV-lea i-a cedat incaperile de la mezanin (intr-un gest nemaivazut pana atunci din partea unui Rege). Marie Antoinette modifica configuratia, formand o singura camera, mai mare. A fost utilizata apoi de Imparateasa Marie-Louise si de Ducesa de Orleans.
- Boudoirul Ducesei de Orleans a fost amenajat in camera din coltul de sud-vest al castelului. La renovarea din 2008, camera a fost rearanjata asa cum a fost pe vremea Ducesei, ea fiind cea care si-a impus cel mai pregnant stilul la decorarea acestei camere.
- Camera Imparatesei Eugenie. Despre ocupantii ultimei incaperi de la mansarda se stiu putine lucruri, la renovarea din 2008 ea a fost dedicata Imparatesei Eugenie, sotia lui Napoleon al II-lea.
In preajma palatului puteti vizita:
Amprenta constructia este patrata, cu parter (vizibil numai dupa doua laturi - sud si est ), etajul unu - un etaj "nobil" la care se ajunge pe scara mare, asociat in special cu Marie Antoinette, etajul doi, initial dedicat lui Ludovic al XV-lea, actualmente aminteste de "Doamnele de la Trianon" care si-au pus amprenta asupra castelului si, intre acestea, pe latura de est, se afla 3 camerele, formand un mezanin. Ca si la Grand Trianon, acoperisul este plat si ascuns de o balustrada.
Intrarea pentru vizitatori se face prin coltul cladirii Garzii Elvetiene, se poate vizita Capela, apoi se intra in Camera Garzii.
Camerele care se viziteaza la parter sunt:
- Camera garzii (A), unde puteti admira trasura cu care se plimba fiul Mariei-Antoinette si un tablou din 1765 al viitoarei regine, dansand in curtea castelului Schoenbrunn din Vienna.
- Holul (B), cu scara principala de acces la primul etaj. Balustrada scarii, bogat ornata, este din fier forjat si bronz aurit. Medalioanele ovale de pe balustrada au avut initial monograma lui Ludovic al XV-lea, inlocuita apoi cu literele M si A impletite.
- Camera de biliard (C) a regelui Ludovic al XV-lea unde puteti admira masa de biliard cu postav albastru (reconstruita in anul 2005), un bust al reginei Maria Antoinette realizat de Louis-Simon Boizot in anul 1781 si un tablou Anonim, reprezentand familia regala in jurul delfinilor.
- Camera argintariei (D) unde, in dulapuri mari, erau pastrate serviciile de masa si tacamurile.
- Camera mecanismului (E) panourilor cu oglinzi de la boudoir-ul reginei. De aici, la cererea reginei erau coborate sau ridicate panourile cu oglinzi care acopereau geamurile boudoir-ului de la primul etaj. In timpul Revolutiei Franceze, mecanismul a fost vandut si nu a mai fost recuperat. In 1985 a fost refacut, acum fiind perfect functional.
- Bucataria (F), utilizata doar pentru reincalzirea si decorarea mancarurilor. Nu era utilizata pentru a gatii mancare, pentru ca mirosul sa nu deranjeze locatarii. Puteti admira bolta tavanului, un semineu si o soba de zidarie. Acestea au fost restaurate.
- Magazia de fructe si magazia de zarzavaturi (I, J). Initial, Ludovic al XV-lea a dorit ca aici sa fie instalate mecanismele unor ascensoare care sa deserveasca camerele de luat masa de la primul nivel, pentru a asigura intimitatea locatarilor. In 1770 a fost semnat un contract in acest sens cu Antoin-Joseph Loriot (inginer si inventator francez), dar din cauza costurilor foarte mari, in 1772 proiectul a fost abandonat.
- Tunelul de acces (K) catre Galeria jocurilor de noroc (H). Pe platforma situata dupa primele 7 trepte de la scara principala, se afla o usa care da intr-un tunel prin care se poate ajunge la Galeria de jocuri si apoi afara, pe peluza palatului.
- Anticamera (B) unde putem admira un portret al Mariei-Antoineta pictat de Louise Élisabeth Vigée Le Brun in 1783 si unul pictat de Jean-Baptiste André Gautier-Dagoty in 1775. Tot aici gasim doua busturi, special comandate de catre Marie Antoinette pentru aceasta camera, lui Louis-Simon Boizot, in anul 1777, reprezentand-i pe Ludovic al XVI-lea si pe Iosif al II-lea Imparat Roman, fratele ei.
- Sala mare de mese (C), unde Ludovic al XV-lea a servit pentru prima data masa, in Septembrie 1769. In mijlocul salii se pot observa urmele unei trape care ar fi trebuit sa serveasca proiectului ascensorului pentru servit masa.
- Sala mica de mese (D), transformata pentru o perioada, in timpul Mariei Antoinette, in sala de biliard. Ludovic al XV-lea utiliza aceasta incapere pentru a servi masa in intimitate, cu Madame du Barry.
- Salonul de companie (E), este prima incapere din ceea ce se numeste "Apartamentul Reginei". Se putea intra si direct din holul principal, printr-o anticamera mica. Proiectat initial ca o camera de primire pentru Madame de Pompadour, este transformat de Marie Antoinette intr-un salon de muzica. Ea instaleaza aici in 1790 un fortepian si o harpa. Corpul de iluminat principal "Lanterna", comandat de Marie Antoinette in 1784, a inlocuit vechiul candelabru din timpul lui Ludovic al XV-lea. In timpul Revolutiei a fost demontat spre vanzare, dar, ramas in proprietatea palatului, este montat in 1867 pe holul scarii principale. Abia la renovarea din 2008 a revenit la locul lui. Mobilierul original, livrat in 1769 pentru Madame du Barry era compus din sase fotolii, o canapea, nouasprezece scaune, un paravan mare si un paravan pentru semineu. In timpul Revolutiei s-au raspandit si nu au mai putut fi recuperate. Actualul mobilier dateaza din vreemea lui Napoleon Bonaparte. Picturile de deasupra usilor sunt cele din vremea Mariei Antoinette.
- Boudoirul (F). Initial aici a fost o scara circulara care facea legatura intre parter si apartamentul de la mansarda al regelui Ludovic al XV-lea. Marie Antoinette a transformat incaperea in boudoir. Scara a fost indepartata. A fost montat un sistem ingenios care acoperea cu oglinzi atat fereastra dinspre est cat si usa de iesire pe terasa dinspre nord. Mecanismul este montat in camera inferioara. Mobilierul original, comandat in 1786 consta intr-o canapea, trei fotolii si doua scaune. Acestea, impreuna cu mecanismul oglinzilor au fost pierdute in timpul Revolutiei Franceze. Atunci cand se instaleaza, Ducesa de Orleans aduce in aceasta camera mobilierul comandat de ea in 1810.
- Dormitorul Reginei (G), la fel ca si Boudoir-ul si camera urmatoare, au plafonul mult coborat, pentru a da senzatia de intimitate si pentru a creea spatiul necesar mezaninului cu cele trei camere. Initial, aici se afla cabinetul de lucru al lui Ludovic al XV-lea, apoi a fost transformat in 1772 de Madame du Barry in dormitor. Mobilierul initial al dormitorului a fost inlocuit de Marie Antoinette cu altul, comandat in anul 1787. Acesta este vandut in anul 1793 in timpul Revolutiei, dar cu exceptia patului, este regasit si instalat in locul original. Patul a fost inlocuit cu unul creat in 1780 pentru Castelul din Fontainebleau, revopsit in culorile mobilierului original.
- Dressing-ul (H) este camera urmatoare, care are acces si la scarile care duc la mezanin si la mansarda. Nu are decoratiuni deosebite.
- Camera de baie si toaleta (K,L)sunt doua incaperi mici, situate in mijlocul palatului, urmate apoi de anticamera (J) care facea legatura intre Salonul de Companie si Scarile Principale. In aceasta anticamera a fost montata, la dispozitia Ducelui de Orleans, o scara circulara care face legatura cu apartamentele de la mansarda.
- Scara (I) din ultima incapere, este o scara de serviciu care permite accesul la mezanin si la mansarda.
Deasupra apartamentului Reginei sunt cateva incaperi joase, cu ferestre pe fatada de est a palatului, astfel:
- Camera primei cameriste (C) a Reginei, a fost o simpla anticamera in timpul lui Ludovic al XV-lea, transformata apoi in camera pentru Prima Camerisa a Reginei. Cea mai faimoasa dintre acestea a fost Madame Campan.
- Camera domnisoarei de onoare (B) a avut initial destinatia unui dormitor, cu anticamera, marginit de doua scari de acces. In vremea Mariei Antoinette a fost utilizata de catre Anne d'Arpajon - Comtesse de Noailles si Laure-Auguste de Fitz-James - Princesse de Chimay. In timpul Imperiului a fost atribuita Doamnei de Companie a Paulinei Bonaparte-Borghese, apoi unei servitoare a Ducesei de Orleans.
- Biblioteca Mariei Antoinette (A). Deasupra boudoir-ului, dupa demontarea scarii circulare care urca pana la ultimul etaj, Regina a dorit sa fie amenajata o biblioteca. Au fost instalate dulapuri mari, vopsite in vernil si alb, cu panouri din sarma de alama impletita. De continutul bibliotecii s-a ocupat, intre 1774 si 1792, Nicolas Leger Moutard. Toate cartile erau legate in piele de vitel cu initialele aurite CT - Chateau de Trianon - si o coroana deasupra.
Mansarda a fost initial utilizata ca un apartament al lui Ludovic al XV-lea, format dintr-un dormitor si o anticamera. Era accesibil pe doua scari: scara din coltul de sud-est care porneste de la etajul unu, scara existenta si in zilele noastre si scara circulara din coltul de nord-est, care a fost demontata cu ocazia reamenajarilor dispuse de Marie Antoinette. Camerele adiacente Apartamentului Regelui erau ocupate de primul valet si de Capitanul Garzilor. Restul incaperilor din mansarda erau ocupate de persoanele marcante din suita Regelui. In centrul mansardei erau cateva birouri slab iluminate, mai putin utilizate.
- Anticamera Regelui (A) este prima incapere de langa scara de acces. Semineul si plinta sunt din marmura de Sarrancolin, probabil refolosite de la Palatul Elysee (restituit Regelui dupa moartea Marchizei de Pompadour). Usa incaperii este semirotunda, peretii sunt din lemn, cu decoratii sobre.
- Camera Ludovic al XV-lea (B), amenajata ca un dormitor, cu un pat stil polonez din fag aurit, realizat in 1775 si perdele din damasc rosu cu alb. Pereti sunt din lemn acoperit cu acelasi damasc rosu cu alb. Mobilierul este refacut cu ocazia restaurarilor din 1985. Ludovic al XVI-lea a mostenit acest apartament, nu a facut nici o modificare si nu a dormit niciodata in el, preferand dupa cina sa faca o plimbare pana la Versailles.
- Cabinetul lui Ludovic al XVI-lea (C) a fost amenajat cu ocazia demontarii scarii din coltul de nord-est. Pentru acesta Regele a comandat piesele de mobilier: un dulap decorat cu marmura alba, o masuta si un birou cu furnir din Indii, decorat cu elemente din bronz aurit si o banda din aur. Biroul a fost vandut la Revolutie dar a fost regasit si a fost reinstalat in locatia originala in anul 2002.
- Salonul mic pentru Madame Royale (D) a fost amenajat din dispozitia Mariei Antoinette in jumatate din fostul apartament al Capitanului Garzilor pentru fica ei cea mare Marie Therese a Frantei, numita Madame Royale. In camera cu vedere la Pavilionul Belvedere (vezi mai jos) a fost instalat tabloul "Iluminare Pavilion Belvedere" de Claude-Louis Chatelet care aminteste de petrecerea data de Marie Antoinette in cinstea fratelui ei, Iosif al II-lea cu ocazia vizitei din August 1781.
- Salonul mic pentru Madame Elisabeth (E), sora Regelui Ludovic al XVI-lea, cea care a folosit si Apartamentul Regelui de la Petit Trianon, putand astfel sa o supravegheze indeaproape pe nepoata sa, Marie Therese. Este amenajat in cealalta jumatate a apartamentului Capitanului Garzilor.
- Camera din coltul de nord-vest (F) a fost initial locuita de un membru al suitei regelui Ludovic al XV-lea, de o doamna din suita Mariei Antoinette, apoi de catre Ducesa de Orleans. In timpul Imparatesei Marie-Louise scaunele sunt acoperite cu damasc galben, la fel si peretii. Masuta de cadril provine din camera biliardului iar cea rotunda din fostul hol cu scara circulara transformat in Cabinetul lui Ludovic al XVI-lea.
- Camerele Madame du Barry (G,H). Fiind unele din cele mai bune incaperi de la mansarda, cu vedere la Gradina Franceza, aceastea au fost ocupate initial de Madame du Barry, pana cand Ludovic al XV-lea i-a cedat incaperile de la mezanin (intr-un gest nemaivazut pana atunci din partea unui Rege). Marie Antoinette modifica configuratia, formand o singura camera, mai mare. A fost utilizata apoi de Imparateasa Marie-Louise si de Ducesa de Orleans.
- Boudoirul Ducesei de Orleans a fost amenajat in camera din coltul de sud-vest al castelului. La renovarea din 2008, camera a fost rearanjata asa cum a fost pe vremea Ducesei, ea fiind cea care si-a impus cel mai pregnant stilul la decorarea acestei camere.
- Camera Imparatesei Eugenie. Despre ocupantii ultimei incaperi de la mansarda se stiu putine lucruri, la renovarea din 2008 ea a fost dedicata Imparatesei Eugenie, sotia lui Napoleon al II-lea.
In preajma palatului puteti vizita:
- Gradina Franceza imprejmuita de plopi aliniati si tunsi, face legatura cu GRAND TRIANON.
- Pavilionul Francez, finalizat in 1750, in forma crucii Sf Andrei, se afla in mijlocul Gradinii Franceze.
- Teatrul Maria Antoinette, construit de arhitectul Richard Mique in numai un an, intre 1778-1779. Exteriorul este auster. Interiorul este grandios, in nuante de albastru cu mult aur, dar artificial: stucaturile aurite, frizele si lemnul sunt din carton vopsit. Instalatiile scenei sunt sofisticate, permitand schimbarea rapida a decorurilor. Sala poate adaposti pana la 200 de spectatori. Intre Palat si Sala de teatru este o galerie-spalier, pentru a feri spectatorii de razele soarelui.
- Pavilion Belvedere si Grand Rocher. Pavilionul de forma octagonala, cu intrarea strajuita de doi sfincsi, era utilizat ca o sala de muzica. Grand Rocher reprezinta o constructie din blocuri mari de piatra cu o pasarela de trecere si o cascada artificiala sub forma unui torent. Au fost construite intre 1778 si 1781.
- Pestera Mariei Antoinette, construita in interiorul unui deal artificial, utilizata ca un mic refugiu care indemna la melancolie.
- Pestera Mariei Antoinette, construita in interiorul unui deal artificial, utilizata ca un mic refugiu care indemna la melancolie.
- Temple de l'Ámour, finalizat in 1778 de catre Richard Mique și Joseph Deschamps, cu 12 coloane care sprijina un dom.
DOMENIUL MARIEI ANTOINETTE (Hameau de la Reine)
Este o gradina rustica, construita in perioada 1782-1783 de catre arhitectul Richard Mique si gradinarul Antoine Richard, pe locul fostei gradini botanice a regelui Ludovic al XV-lea. Puteti vedea (pe exterior, nu se viziteaza in interior) cabanele :
- Casa Reginei si Sala de biliard, principalele cladiri din parc, doua cladiri conectate intre ele cu o galerie acoperita, din lemn. In ciuda aspectului exterior, interioarele erau luxoase. In cladirea din dreapta (Casa Reginei) erau camerele private ale reginei, o sala de jocuri si o sala de mese, iar la etaj un mic salon, un antreu (Cabinetul Chinezesc) si camera mare de zi. In cladirea din stanga era sala de biliard iar la etaj un mic apartament, folosit de catre Richard Mique.
- Boudoir-ul, aflat langa Casa Reginei, este cea mai mica constructie. Regina obisnuia sa se retraga aici singura sau cu una dintre prietenele sale.
- Réchauffoir, este o casa micuta, ascunsa in spatele Casei Reginei, care avea rol de bucatarie, brutarie si camara. Aici se pregateau felurile de mancare si tot aici era depozitata vesela si argintaria.
- Moara, construita intre 1783-1788, nu a fost folosita pentru a macina, nefiind instalate mecanisme pentru asa ceva. Roata este doar un element de decor. Ocazional a fost utilizata ca loc pentru cina.
- Turnul Marlborough, este un turn circular pe malul lacului cu un rol decorativ, subsolul fiind folosit pentru depozitare.
- Laptaria. Initial au fost doua cladiri diferite, una in care erau preparate produsele lactate si una in care le degusta regina. In timpul Revolutiei Franceze, cladirea de preparare a fost distrusa. Cladirea ramasa are in interior numai marmura alba, pentru a evidentia curatenia.
- Ferma, cu rol functional, includea trei dormitoare, o bucatarie si o sala de mese. Aici erau crescute animale si erau gradini de legume folosite pentru masa Reginei.
- Porumbarul, era utilizat ca voliera pentru gaini, cocosi si porumbei de diferite specii.
- Cladirea Garzii, aflata spre marginea padurii si utilizata de catre gardienii care o pazeau pe regina.
A mai existat o cladire - Hambarul, din pacate incendiata in timpul Revolutiei Franceze si care era utilizata drept sala de bal.
A mai existat o cladire - Hambarul, din pacate incendiata in timpul Revolutiei Franceze si care era utilizata drept sala de bal.
La intoarcere, va recomandam sa faceti o oprire la Grand Trianon. Despre el...data viitoare....
