Kefaluka Resort Hotel...cu plusuri...si minusuri...

Incep prin a preciza ca s-ar putea sa fiu destul de subiectiv in privinţa catalogarii acestui resort... motivul fiind... PUNCTUL DE REFERINTA...pentru servicii UAI, al meu este un alt resort, din zona Antalya.

Dar, sa o luăm de la început. Partea de check-in, rapida, dar nu era deloc aglomerat (am fost cu masina si am ajuns în jurul orei 19.00). Prima camera oferită a fost din categoria celor mici. In urma insistenţelor, mi-a fost schimbată cu una mai mare. Din fotografiile exterioare ale hotelului, va puteţi da seama de diferenţele dintre camere (cele mari au balcoanele mai in exterior). 

Si aici este prima comparatie cu resorturile din zona Lara - Belek, unde camerele standard sunt mult mai mari. Plusuri pentru Kefaluka sunt la calitatea materialelor, la faptul ca sunt noi si moderne, si la partea de curăţenie (cu toate ca intr-o zi nu a trecut ingrijitoarea prin camera, la ora 17.00 am găsit-o de abia la camera alaturata, si n-am mai lăsat-o decît sa schimbe prosoapele). De asemenea este interesant sistemul de televiziune interactivă. Peste 120 programe tv plus canale tv pay-per-view plus movie pay-per-view plus tonomat musical (free).

Partea de acces internet: wireless free in mare parte din spaţiile comune chiar si la piscină, in camere doar in cele apropiate de lobby bar. 

Acces pe baza de user si parola de la receptie. La un test de viteza mi-a ieşit 7 cu 7 Mbps. Destul de bine. In camere sunt si prize de internet functionale, dar atenţie, traficul nu mai este gratuit.

Pentru cei interesaţi, hotelul are doua zone de parcare exterioară (fără acoperire) si o parcare subterană (maxim 30-40 autoturisme).

Despre piscinele exterioare, in afara de faptul ca unii conaţionalii mai puneau copiii sa-si facă nevoile in ele !?! ... sunt destul de restrînse, si la o încercare de a pune ochelari de scufundari, v-aţi da seama ca apa este destul de tulbure. Din cate mi-am dat seama (ma pricep cat de cat) sistemul de recirculare este subdimensionat si este la limita posibilitatilor. Piscina interioară (mai putin frecventată) este mult mai curată.

Partea cea mai slaba: mancarea. Sa o luam pe rand:

- in 7 zile la micul dejun au fost aceleasi 4 tipuri de mezeluri, 4 tipuri de branza si cascaval si doua feluri de omleta (de cele mai multe ori rece), rosii necoapte si fara gust taiate in patru si decojite

- nu se serveste decat cafea la automat sau cafea la filtru (cafea turceasca doar in lobby sau la a-la-carte, doar la cerere expresa),

- pentru un cartof (kumpir - cateodata destul de crud) sau pentru o placinta (gozleme) trebuia sa se stea la coada

- restaurantul de noapte slab, doua feluri de mancare, doua feluri de prajituri... si gata

- inghetata de 5 feluri, fara toping, fara alune, fara fistic sau nuci, si de cele mai multe ori fara inghetata de vanilie si ciocolata (finish...finish...)

- tot ce inseamna mancare intre mesele principale este foarte putina, in putine locuri, putin diversificata (incomparabil cu abundenta de la resorturile cu "nume" din Lara si Belek)

- in restaurantul principal la ora 21.30 se termina masa de seara iar la ora 22.00...ne-au stins lumina

- la restaurantele a-la-carte nu este nici o sfaraiala (doar ca te serveste la masa), cred ca aduc mancarea din restaurantul principal. Singurul care cred ca merita efortul de a te deplasa dimineata pana la relatii cu clientii pentru programare este Vento Fish (la alte resorturi este inclusa o singura vizita la un restaurant a-la-carte, dar aceea era un adevarat festin, cu nenumarate feluri de mancare). Aici este permisa vizitarea fiecarui restaurant, o data pe sejur, in mod gratuit.

Acum si cateva plusuri:

- fresh (indoit cu apa) la micul dejun - gratis

- vitamin bar pentru fresh-uri si fructe la piscina interioara

- taraba ambulanta cu morcovi si castravete la piscina (pentru un bacsis chiar si bere la sticla, rece)

Despre animatori... se poate mai bine... sau mult mai bine... la fel despre echipa de la spa. Si unii si altii pareau blazati si plictisiti...cu toate ca era inceput de sezon...

Alte plusuri: hotelul in sine si zona inconjuratoare. Construit pe o peninsula aflata la confluenta Marii Egee cu Mediterana, langa satul Akyarlar, cu vedere la insula Kos. Vis-a vis, pe o alta peninsula se afla resortul Xanadu Island. Aflat la aproximativ 25 km de Bodrum si 7 km de localitatea Turgutries, a fost dat in folosinta in anul 2009. Resortul are o cladire principala cu 10 nivele (nivelul 0 este la mijloc) si cateva vile cu 2 nivele (cu piscine proprii). Toate camerele au vedere la mare. Pe la poarta resortului trec microbuze care fac traseul Turgutries - Bodrum.

Personalul de deservire... obosit... cred ca destul de putin si destul de ocupat... in primele doua zile (cu hotelul mai gol) au parut ca fac fata, dar in momentul cand au avut un aflux brusc de turisti (s-a umplut hotelul) au fost depasiti. Chelnerii cred ca de fapt sunt fostii pescari din sat, deoarece rar am vazut persoane atat de neindemanatice (vesnic auzi in restaurant tacamuri si farfurii scapate pe jos). Foarte putini vorbitori de engleza (doar receptia si relatii cu clientii, chiar si acolo mai degraba limba rusa), in rest... prin semne sau doar: beer, juice, cocktail, wine, water... nuts deja ii depaseste.

In concluzie... o clasa sub resorturile mari din Lara si Belek. Este adevarat... o clasa mai jos si la pret... acum ramane sa stabiliti voi cum stati cu bugetul...

Ca sa inchei totusi optimist... inca un mare plus... PEISAJUL ESTE MIRIFIC...

De revenit la... Grand Yazici Club Turban

Atunci cand am ales aceasta locatie, recunosc ca am fost destul de sceptic in privinta calitatii... si asta cu toate ca am citit review-urile de pe toate site-urile de specialitate. Aceasta datorita prezumtiei ca "NIMIC NU-I CA ANTALYA", incluzand aici Lara, Belek, etc... Recunosc, m-am inselat! Am gasit in Marmaris un resort care respecta standardele (nescrise) de ALL INCLUSIVE, cu accente de UAI (la pret de AI). Dar sa o luam pe rand:

Locatia

Intr-o padure de pini unde s-a incercat sa se salveze cat mai multi copaci (veti remarca terase mulate in jurul unui copac, sau pini care traverseaza marginea acoperisurilor vilelor). Faleza si aleile principale sunt delimitate de leandri infloriti. Este foarte multa vegetatie.

Plaja are doua portiuni cu deck de lemn si, la mijloc, o portiune de plaja cu nisip (cam grunjos). Sunt doua pontoane pe care se face plaja si doua platforme plutitoare in larg unde se ajunge inot. Numarul de sezlonguri cu saltele este suficient, locuri disponibile toata ziua (cu exceptia deck-ului de la Bar Sunset unde se ocupau pana in ora 07.30). Exista o piscina mare cu 1,4 metrii adancime, cu un mic bazin alaturat pentru cei mici (0,7m).

Piscina este inconjurata de pini oferind multa umbra naturala pentru doritori. Exista o piscina de relaxare, unde nu sunt admisi copii sub 14 ani. Zona Marina-Suite si King-Suite au piscine separate. Mai exista o zona destinata copiilor mici cu trei casute si o piscina (destul de intinsa) cu adancime mica si multa umbra naturala. Resortul are un spa cu piscina interioara, sauna si hammam gratuite. Masajul si fresh-ul de la vitamin bar sunt contra cost. Exista o zona cu tobogane, doua mari si doua mici.

Mancarea

In fiecare dimineata au fost bucatari care pregateau omlete cu continut conform cererilor, oua ochi, pan-cake, gofre, cu cozi care n-au depasit niciodata 1-2 minute la ora de maxima aglomeratie. Multe tipuri de branzeturi, gemuri, compoturi. Nu lipseau ingredientele pentru un mic-dejun englezesc (ou ochi, fasole, sausage in sos). Intr-un colt al restaurantului functiona un cuptor de patiserie care producea in fata ochilor clientilor diverse tipuri de croissant-uri calde si pufoase. La dispozitia clientilor erau doua toastere uriase unde se puteau pregati sandvis-uri si prajitoarele cu banda rulanta pentru paine. Ceaiul si cafeaua se putea pregatii de catre clienti dupa propriul gust. Sucuri la dozator (cu exceptia salonului pentru mic dejun a la carte destinat clientilor Marina Suite si King Suite, unde erau la cutii). Fresh-urile erau contra cost (se procura de la barul alaturat restaurantului). De mentionat calitatea scazuta a mezelurilor (dar asta-i regula in toata Turcia, se cunoaste lipsa carnii de porc).

Dejunul se putea servi atat in restaurantul principal cat si pe o terasa barului Sunset de pe malul marii langa restaurantul Seafood. In acest caz, meniul este preponderent bazat pe salate si pe specialitati turcesti (shaorma, kebab si kumpir). In restaurantul principal, mediul este foarte vast, pentru toate gusturile, cu un minus la categoria supe (dar eu n-am reusit sa gasesc o supa „ca acasa” in nici un local din Turcia).

Despre cina nu pot sa spun decat ca erau in fiecare seara 2-3 gratare cu diferite produse, cu diferite garnituri. Am sesizat ca mai erau numeroase alambicuri cu mancaruri gatite, dar nu m-am atins de ele. Preferam o friptura de vitel la gratar cu o salata de varza murata... De la ora 11 la 17 se preparau gozleme si airan, de la 16-18 se serveau prajiturele, de la 10-11 micul dejun tarziu... si tot asa...

Bauturile

Se consumau cantitati apreciabile de bere Efes, intotdeauna si peste tot la temperatura optima. Seara am gustat vinurile (un vin alb demisec foarte bun, un roze... de cursa mai lunga si un excelent vin rosu de care mi-as fi luat vre-un „deca” acasa). De „tarii” nu m-am atins dar am sesizat ca erau toate autohtone. Englezii si irlandezii din resort trageau tare cu Jack, dar era contra-cost. Doamnele pot testa toate tipurile de cocktail (un punct in plus – erau pregatite in fata ta, nu din dozator, ca la RW). Copii pot incerca toate sucurile (la dozator, dar bune calitativ, nediluate) si cocktail-urile nealcolice. De apreciat faptul ca, de exemplu, cola se servea cu cuburi de gheata si lamaie. Iar berea se servea in pahare de sticla tip balon, nu in plastic (nunai la barul de pe deck). Apa plata la sticle de jumatate, intotdeauna aburite, in orice cantitate.

Pentru partea de alimentatie publica, m-au impresionat placut si nu pot sa nu remarc:

-Food-Managerul, un tip pe care-l veti recunoaste imediat si cu care va veti intalnii de mai multe ori pe zi, este prezent pretutindeni unde este mancare sau bautura, atent la toate amanuntele

-Tinuta IMPECABILA a tuturor chelnerilor si ospatarilor, cu camasi albe, curate (am remarcat ca unul s-a murdarit pe manseta si a plecat imediat si s-a schimbat), pantaloni curati si calcati, cu pantofii facuti, par aranjat, barbieriti (in alt sejur la Kefaluka a fost un cosmar). Daca tot mananc intr-un restaurant am pretentia sa ma serveasca un ospatar, nu un pescar convertit pe perioada sezonului.

Camerele

Nu pot sa spun mai nimic despre ele deoarece, printr-o fericita intamplare, la receptie mi-au propus un upgrade (chiar m-au pus sa semnez o hartie ca sunt de acord) si mi-au oferit King-Suite. O vila separata cu un living de aprox. 60-70mp cu mobilier exotic (ratan si bambus) cu doua terase deasupra marii, doua dormitoare fiecare cu baie proprie, patru AC-uri, trei LCD-uri, un total de aprox. 120-130mp.

Distractii

Echipa bunicica de entertainment, teren de tenis (si cursuri cu antrenor – am vazut ca avea multi clienti), teren de volei, tir, darts, sporturi acvatice, paraseiling. 

De remarcat, plimbare cu salupa fara skipper. O plimbare de trei ore, pentru 6 persoane, cu o salupa cu motor de 60hp, prin tot golful, pe langa Icmeler, Turunc, Kumlibuk, Kadirga Bay pana in mare si inapoi pe langa Phosphorous Cave, Paradise Bay, Adakoy, marmaris Yacht Marina si prin largul Marmarisului cu numai 150 Euro. De remarcat faptul ca hotelul (sau grupul de hoteluri Yazici, sunt trei la rand) detine un delfinariu (cu baza de cercetare) propriu, pe mare, intre Club Turban si Hotel Mares. Se pot urmarii spectacolele, te poti intalnii cu delfinii (ii mangai – 40 Euro/20 min) sau inoti cu delfinii (120 Euro/20 min singur sau 70 Euro/20 min grup de 3-6 persoane)

Turisti

Majoritari (60%) erau rusi si ucrainieni, apoi englezi, irlandezi, danezi. Am auzit vorbindu-se franceza. Romanii erau foarte putini, cred ca am fost 12-15 persoane in perioada in care am fost noi. O nota buna pentru rusi, neasteptat de linistiti si tacuti. Singurul turist beat pe care l-am vazut era un irlandez iar de la cea mai mizerabila masa s-au ridicat niste tipi care vorbeau franceza. Am vazut foarte multi rusi cu carti (de citit) in mana.

In concluzie, un resort la care m-as intoarce oricand, cu atat mai mult ca pretul nu este exorbitant.

Patara Beach - crème a la crème of the Turkish beaches

Incercand sa ma documentez despre obiective turistice in preajma Fethiye-ului (programasem o vizita la Fethiye si Oludeniz, dupa un sejurul in Marmaris) am descoperit Patara Beach, crème a la crème a plajelor turcesti, dupa cum o numeste unul din site-urile de pe prima pagina de raspunsuri Google.

Dupa ce am vizitat Laguna Albastra din Oludeniz (recomand cel putin o vizita de o zi pe aceasta plaja, daca nu chiar un sejur intreg), dupa amiaza in jurul orei 16.00 ne-am urcat in masini si am setat GPS-urile pe "Patara Beach". Distanta este de 90 Km din Oludeniz, prin Fethiye, Zorlar si apoi la un sens giratoriu se vireaza la dreapta spre Kas. Dupa aproximativ 50 Km (dintre care aprox. 10 Km mergand printre sere de legume - UIMITOR!!!), am intalnit un mic indicator "Patara" la dreapta. 

Stiam ca Patara este de fapt numele fostei cetati Lyciene fondata de Patarus, fiul lui Apollo. Deoarece era aproape ora 18.00 cand am ajuns, am hotarat sa cautam intai cazare in satul Gelemis care este invecinat cu situl arheologic Patara. Prima impresie a fost ca am intrat in Vama Veche... sau mai degraba in 2 Mai. Toata activitatea din zona este concentrata pe turism, asa se face ca de fapt satul este o adunatura de pensiuni si hoteluri, toate afaceri de familie. De fapt, cel mai tare seamana cu Paralia din anii 90. 
Exista aici si un complex hotelier "Marinem Patara Resort", unde camerele sunt aproape la standardul Lara - Belek, privelistea spre plaja este senzationala, dar negocierea a inceput de la 150 Euro camera tripla/noapte cu mic dejun. La 120 Euro am renuntat. Si am plecat sa cautam altceva. Am gasit, un hotel de aprox 16-20 camere cu piscina, o mica afacere de familie (o sa scriu despre el) cu 25 Euro camera tripla, cu mic dejun inclus. 
Mare atentie, singurul dezavantaj al zonei este faptul ca are o mlastina in preajma. Inarmati-va cu spray-uri si cu aparate contra tantarilor.

Dupa o noapte relaxata si un mic dejun delicios, am plecat spre plaja. Se poate intra cu autoturismul pana aproape de plaja. Trecerea se face prin site-ul arheologic. Intrarea se plateste (acum nu stiu daca am platit siteul arheologic sau plaja), costul este de 6 TL/pers. Autoturismul l-am parcat la umbra unor copaci, la aproximativ 300m de apa. Si, ca sa nu uit, atentie la deplasarea cu masina pana acolo, sa nu calcati vre-o braoasca testoasa, noi am intalnit una, pe care a tebuit sa o ajutatm sa traverseze strada, altfel cred ca si acum o asteptam...
Accesul pe plaja este permis doar intre orele 08.00 si 20.00, aceasta fiind o zona naturala protejata. 

Din parcare incepe un deck de lemn pana aproape de apa (minunata idee, nisipul frige ingrozitor). La capatul deck-ului se afla singura locatie comerciala din zona. De acolo va puteti aproviziona cu apa, suc, bere, acolo se poate manca. Tot acolo sunt toaletele si dusurile (gratuite si functionale – rog cititorii sa-mi comunice si mie unde gasim asa ceva pe litoralul romanesc, eu am cautat fara succes). In aceea zona se pot inchiria sezlonguri si umbrele – 10 TL/zi doua sezlonguri si o umbrela. Zona aceasta, mai comerciala, se intinde pe o distanta de aproximativ 200-300m. In rest... natura virgina. Plaja are o lungime de aproximativ 14 km si o latime cuprinsa intre 200-600m. Nisipul este extraordinar de fin, nu sunt sparturi de scoici, nu exista pietre. Intrarea in apa este cu nisip, destul de lina. La aproximativ 600 de metrii de intrarea pe plaja, in partea stanga, se afla una din stancile care marginesc aceasta intindere de nisip. Cine va face efortul de a merge prin soare pana sus pe stanca, va fi rasplatit cu vederea unor peisaje de vis: intr-o parte o intindere de nisip, in partea opusa un tarm stancos de care se lovesc cu putere valurile marii. 

Plaja Patara - fara cuvinte...

Daca doriti sa aveti parte de mai multa "intimitate" nu va ramane decat sa va inarmati cu cateva sticle de apa (invelite intr-un prosop se pastreaza destul de reci - eventual cereti la vanzatori sa va dea de la congelatorul de inghetata - in zona au obiceiul de a lasa cateva sticle sa inghete) si sa va departati cateva sute de metrii, poate chiar mai mult. 

Vedere de pe plaja spre Gelemis

Plaja Patara

La intoarcere, am oprit sa vizitam situl arheologic. Se fac lucrari ample de excavatii si restaurare, prin care se incearca sa se scoata la suprafata si se redea frumusetea si complexitatea acestui fost oras martitm si comercial din Lycia antica. Cladirea parlamentului (Bouleuterion) este refacuta si da senzatia ca-si asteapta alesii. Amfiteatrul, recent dezgropat din nisip, strada principala cu coloanele care o strajuiesc (partial intregi), poarta monumentala, sunt cateva din vestigiile care arata incarcatura istorica a acestui loc. Si, nu este doar Patara: in zona mai puteti vizita ruinele cetatilor Xanthos (fosta capitala a Lyciei), Letoon (cu cele trei temple - Leto, Artemis si Apollo), Myra (cunoscuta pentru mormintele sapate in piatra), Cyaneae (locul unde veti intalni nenumarate sarcofage din piatra), Simena (necropola cu sarcofage si mai ales - pentru cei care fac diving - ruinele unui oras scufundat).

Antenele naturii vs. antenele tehnologiei

Plaja cu umbrele si sezlonguri, 
punctul comercial si stanca din capatul estic

Plaja vazuta de pe stanca din capatul estic

Nu plecati inainte de a cumpara de la localnici ulei de masline facut de ei, in gosodarie (nu luati foarte mult, nu are nici un fel de conservanti, nu tine foare mult - cu anii asa cum scrie pe cel din supermarket) si lamai (in luna Iunie - Iulie sau rodii - mai tarziu). 

De remarcat culoarea apei...

Come again...soon